„Oamenii sunt slabi, păcătoși, cad în ispita banului”. Drumuri și apeducte, satul și curtea europeană, Ion Ceban și Maia Sandu, PAS și lege „cu dedicație”.
„Oamenii sunt slabi, păcătoși, cad în ispita banului”. Drumuri și apeducte, satul și curtea europeană, Ion Ceban și Maia Sandu, PAS și lege „cu dedicație”.
Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale este invitatul unui podcast. El răspunde la întrebări referitoare la situația actuală a drumurilor după ieșirea din iarnă, și despre ce porțiuni ar urma să intre în reparație capitală.
Ministrul se referă la planurile de dezvoltare regională, la motivele pentru întârzierea unor proiecte de infrastructură, la Centura Chișinăului, la autostrada Ungheni-Chișinău-Odesa, la proiectele Curtea Europeană și Satul European. De asemenea, comentează situația politică și din cadrul partidului de guvernământ, la disputele cu primarul capitalei, și este întrebat dacă va candida la funcția de primar al Municipiului Chișinău.
— Domnule ministru, începem cu un subiect de mare interes public și mă refer la situația drumurilor după iarna pe care am avut-o. Am avut zăpezi, înghețuri-dezghețuri și ne-am ales cu multe porțiuni cu foarte multe gropi. Care este evaluarea ministerului pe care îl conduceți în acest moment?
— Noi avem 10 societăți pe acțiuni (S.A.) care au contract cu Autoritatea Națională a Drumurilor și am făcut un audit a stării drumurilor, după iarna care s-a finalizat. Avem aproximativ 1 milion de metri pătrați de drumuri deteriorate, este vorba în marea majoritate de drumurile care niciodată nu au fost reparate capital, la care practic li s-a finalizat în totalitate perioada de garanție, adică bitumul, materiale de construcție care a fost folosite în ultimii ani, adică și-au pierdut toate calitățile. Adică sunt drumuri care ar trebui să intre în reparație capitală. Noi astăzi avem un program și aproximativ 25 de mii de metri pătrați sunt făcuți săptămânal de către aceste 10 societăți pe acțiuni (S.A.), prin intermediul celor 39 de subdiviziuni pe care le avem pe teritoriul Republicii Moldova, dar în același timp sunt unele drumuri care ar trebui să intre în reparații
mult mai complexe, decât pur și simplu plombare, cum ar fi drumul de la Chișinău spre Hâncești. Acum se pregătesc caietele de sarcini, vor fi scoase la licitație și vor fi făcute lucrări de schimbare a stratului de uzură pentru a pregăti aceste drumuri de iarna care urmează. Pentru că dacă noi astăzi mergem de la Chișinău spre Hâncești, spre exemplu, o să vedem porțiuni de câțiva kilometri unde s-a deteriorat extraordinar de puternic și inginerii spun că dacă rămâne numai plombat, la anul, craterele vor fi foarte mari, adică reparații trebuie să fie făcute foarte serios.
— Nu mai dați exemple și de alte porțiuni care la fel sunt deteriorate?
— De la Bălți spre Rîșcani, la fel, este drumul la care practic nu ai ce plomba, sincer, trebuie de schimbat, de muncit cu totul alte tipuri de lucrări. Aceste lucruri s-au întâmplat pentru că de-a lungul anilor nu s-au întâmplat reparații de mentenanță. Noi am finalizat și am dat în exploatare 750 km de drumuri în ultimii patru ani.
Republicii Moldova
Republica Moldova este un stat suveran din Europa de Est, care și-a câștigat independența față de Uniunea Sovietică în 1991. Istoria sa este strâns legată de Principatul Moldovei medievale, iar teritoriul său a fost disputat și influențat de puteri regionale precum Imperiul Otoman, Rusia și România. Azi, țara este cunoscută pentru peisajele sale viticole, mănăstirile sale istorice și moștenirea culturală bogată, bilingvă.
Chișinău
Chișinău este capitala Republicii Moldova, un oraș cu origini medievale atestate documentar în secolul XV. De-a lungul istoriei, a fost parte a Principatului Moldovei, a Imperiului Rus, a României și a URSS, ceea ce i-a modelat arhitectura și identitatea culturală complexă. Astăzi, este centrul politic, economic și cultural al țării, renumit pentru parcurile sale întinse și pentru arhitectura de inspirație sovietică combinată cu clădiri istorice.
Ungheni
Ungheni este un oraș din Republica Moldova, situat pe malul Prutului, care servește drept punct frontierier principal cu România. Așezarea este atestată documentar din 1462, dar dezvoltarea sa semnificativă a început în secolul al XIX-lea odată cu construcția podului peste Prut și a gării feroviare. Astăzi, orașul este cunoscut pentru Podul „Prieteniei” dintre Ungheni și Iași, un simbol al legăturilor culturale și economice dintre cele două țări.
Odesa
Odesa este un important port maritim și centru cultural de pe coasta Mării Negre, fondat în 1794 de Ecaterina cea Mare. Orașul a cunoscut o dezvoltare rapidă în secolul al XIX-lea, devenind un nod comercial și un focar multicultural, celebru pentru scările Potemkin și arhitectura sa distinctivă. Astăzi, rămâne un simbol al rezilienței și un punct de referință în istoria Ucrainei.
Hâncești
Hâncești este un oraș din Republica Moldova, situat pe malul râului Cogâlnic, cunoscut în istorie drept reședința a numeroase familii boierești. A fost menționat documentar pentru prima dată în secolul al XV-lea și a devenit mai târziu proprietatea domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir. În prezent, este renumit pentru conacul familiei Manuc-Bei, o importantă atracție arhitectonică și culturală din regiune.
Bălți
Bălți este un important centru economic și cultural din nordul Republicii Moldova, cunoscut drept „capitala nordului”. Orașul și-a câștigat semnificația în secolele XVIII-XIX, devenind un nod comercial și un centru de meșteșuguri. În prezent, găzduiește numeroase instituții de învățământ și monumente istorice, precum Catedrala Sf. Nicolae.
Rîșcani
Rîșcani este un sector din partea de nord-vest a municipiului Chișinău, Republica Moldova. Denumirea sa provine de la satul istoric Rîșcani, care a fost asimilat de capitală odată cu extinderea urbană. În prezent, este o zonă rezidențială importantă, cunoscută pentru Parcul Rîșcani și pentru faptul că aici a funcționat prima fabrică de bere din Chișinău (secolul XIX).