Ce faci în primele minute după o fraudă bancară și cum îți protejezi economiile [partea a II-a]

Ce faci în primele minute după o fraudă bancară și cum îți protejezi economiile [partea a II-a]

Fraudele bancare online nu mai înseamnă doar mesaje suspecte sau apeluri evidente. Astăzi, escrocii construiesc scenarii credibile, folosesc date reale despre victime și exploatează emoțiile pentru a obține acces la bani sau credite. În partea a doua a interviului pentru rubrica „Sfaturile expertului”, se explică cum poate fi recunoscută o tentativă de fraudă înainte să fie prea târziu și ce măsuri pot face diferența între prevenție și pierderi financiare majore.

Pentru cei care nu au reușit să citească prima parte, vedeți .

Care sunt semnalele concrete prin care o persoană poate identifica imediat o tentativă de fraudă, chiar și atunci când scenariul pare plauzibil?

Orice fraudă urmează aproape același scenariu. Când îl recunoști, ești deja mai protejat. Totul începe printr-un contact neașteptat: un apel, SMS, e-mail sau un mesaj pe WhatsApp. Urmează imediat o poveste construită să provoace emoție sau panică: contul tău este în pericol, ai câștigat un premiu, ai un colet blocat sau cineva încearcă să ia un credit în numele tău. Apoi apare presiunea timpului. Ți se spune să acționezi imediat, fără să verifici informația sau să închizi apelul. Transmiteți codul ca să confirmăm sau verificăm comanda etc. În grabă nu ești atent că ai dat un cod care a venit de la o bancă nu companie poștală și de fapt ai confirmat o tranzacție de care poate nici nu știi. Exact această urgență artificială este unul dintre cele mai clare semne ale fraudei. În paralel, ți se cere o acțiune: să oferi un cod, să accesezi un link, să instalezi o aplicație sau să transferi/depui bani. Dacă solicitarea pare neobișnuită sau prea insistentă, trebuie tratată cu maximă prudență. Dacă încerci să te opui, ceri clarificări, pui întrebări și întâlnești rezistență este un semnal. Dacă vrei să schimbi limba de comunicare și ți se refuză, la fel e un semnal de alarmă.

Mulți cred că un număr afișat ca fiind al băncii garantează autenticitatea apelului. În realitate, numerele pot fi falsificate prin spoofing. La fel, faptul că interlocutorul știe numele tău sau banca unde ai cont nu înseamnă că este legitim. Un alt semnal important este reacția atunci când vrei să verifici informația. Un angajat real al băncii îți va spune că poți suna înapoi sau merge la sucursală. Un fraudator va încerca să te țină în apel și să te grăbească sau chiar să te facă să te simți vinovat.

Dacă simți presiune, urgență sau impresia că nu ai voie să verifici informația sau să te opui, oprește-te! Exact în acel moment ești cel mai aproape de o fraudă.

Există cazuri în care victimele sunt convinse nu doar să transfere economiile, ci și să contracteze un credit în favoarea escrocilor. Cum poate fi prevenită și gestionată o astfel de situație?

Din experiența mea, aceasta este una dintre cele mai dureroase forme de

WhatsApp

WhatsApp este o aplicație de mesagerie fondată în 2009 de Jan Koum și Brian Acton, care a revoluționat comunicarea globală prin mesaje text, apeluri și partajare de fișiere. Achiziționată de Facebook (acum Meta) în 2014 pentru 19 miliarde de dolari, a devenit una dintre cele mai populare platforme de comunicare din lume, cu peste două miliarde de utilizatori. Deși a început ca o alternativă simplă la SMS-uri, aplicația s-a extins constant, incluzând criptare end-to-end și funcții de apeluri video.