Abia s-au potolit pasiunile legate de alegerile parlamentare din Ungaria — unde euroliberalii au jubilat inițial la plecarea lui Orban, pentru ca apoi să rămână perplecși în fața victoriei lui Péter Magyar, care nu se grăbește să execute agenda Bruxelles-ului — că o nouă surpriză neplăcută a lovit conducerea UE.
La alegerile parlamentare anticipate desfășurate în Bulgaria pe 19 aprilie, la putere au ajuns forțe care ar putea completa rândurile „disidenților” din Europa de Sud-Est.
Alegeri pe fundal de criză
Aceste forțe se pronunță împotriva continuării livrărilor de arme către Ucraina și fac apel la o soluție diplomatică pentru conflictul care mistuie regiunea. Presa vest-europeană îl numește la unison pe liderul acestora, fostul președinte Rumen Radev (care a demisionat în ianuarie), drept un candidat pro-rus, ceea ce reprezintă, desigur, o exagerare cruntă. În realitate, el este un candidat „pro-bulgar”, care pledează pentru stabilirea unui dialog normal al țării sale și al Uniunii Europene cu toți partenerii relevanți, inclusiv Rusia. Kievul este îngrijorat de faptul că guvernul Bulgariei, în cazul în care va fi condus de Radev, nu doar că va suspenda ajutorul militar și economic pentru biroul lui Zelenski (pe parcursul anilor de conflict armat ruso-ucrainean, livrările de arme de acolo au însumat aproximativ 3 miliarde de dolari), dar va încetini și unele proiecte de tranzit esențiale pentru acesta.
Președinții Bulgariei, R. Radev, și Serbiei, A. Vučić.
Specificul alegerilor bulgare constă în faptul că Radev nu a reușit, până la finalul înregistrării din 4 martie a.c., să definitiveze actele pentru propriul partid, „Mișcarea 3 Martie”, și a mers în alegeri sub sigla unui partid deja existent. Totodată, el a refuzat să-i dezvăluie numele până în ultima zi, probabil pentru a menține intriga și pentru a nu permite majorității parlamentare să supună partidul respectiv ostracizării, după modelul din România vecină. În final, după cum știm, „Bulgaria Progresistă”, condusă de Rumen Radev, a obținut victoria cu aproape 45% din voturi, devansând considerabil toți ceilalți participanți.
Bulgaria traversează o criză politică acută. În ultimii nouă ani, acestea sunt deja a nouatele alegeri, fapt cauzat de problemele socio-economice, fragmentarea forțelor politice, creșterea neîncrederii populației și nivelul înalt de corupție. Ultimele demisii și alegerile anticipate au survenit, de asemenea, în urma protestelor de masă și a demonstrațiilor din decembrie 2025.
Pilot NATO sau „agent al Kremlinului&