Reformă verde sau monopol privat? Ce ascunde sistemul garanție-returnare a ambalajelor în Moldova

Reformă verde sau monopol privat? Ce ascunde sistemul garanție-returnare a ambalajelor în Moldova

Republica Moldova se află în pragul unei ample transformări economice sub egida „tranziției ecologice”. Hotărârea Guvernului nr. 379 din 18 iunie 2025, aprobată de Executiv, dă start implementării Sistemului de garanție-returnare a ambalajelor (SDA/DRS), care poate deveni obligatoriu chiar în cursul acestui an.

Totuși, în spatele declarațiilor despre protecția mediului și standardele europene se ascunde un mecanism complex de redistribuire a fluxurilor financiare, care provoacă îngrijorări serioase în rândul experților și al societății civile.

Arhitectura sistemului: Cine comandă muzica?

Potrivit regulamentului adoptat, administrarea sistemului este transmisă unui singur administrator național — o organizație necomercială învestită cu puteri fără precedent. Principala barieră care elimină concurența este cerința legală potrivit căreia fondatorii administratorului trebuie să acopere cel puțin 3/5 (60%) din piața băuturilor.

În prezent, principalul pretendent este Asociația „Eco-Ret Moldova”. În acest puternic conglomerat au intrat cei mai mari jucători:

  • Producători și importatori: Efes Moldova, Carlsberg, Rusnac-MoldAqua, Gelibert, AquaTrade și Coca-Cola.
  • Retail: asociația creată de rețeaua Imensitate (brandurile Locals, Bonus, Foxi, Primul) și compania Mezprod SRL.
  • Situația devine și mai sensibilă din cauza existenței unui „al doilea participant fantomă” la concurs. Ministerul Mediului a confirmat depunerea a două dosare, însă denumirea celei de-a doua asociații și detaliile ofertei sale rămân netransparente, ceea ce alimentează suspiciunile privind caracterul formal al concursului, menit să legitimeze un favorit ales dinainte.

    Economia „nereturnării”: O taxă ascunsă asupra populației

    Oficial se declară că garanția de 2 lei pentru fiecare unitate de ambalaj (sticlă, plastic, metal, cu volumul de la 0,1 la 3 litri) este o sumă returnabilă. Dar o analiză detaliată relevă o altă imagine:

  • Profit din uitare. Chiar și în cele mai performante sisteme din Europa, rata de returnare nu atinge 100% — de la câteva procente până la zeci de procente din ambalaje nu sunt returnate, iar acești bani rămân în sistem. Hotărârea Guvernului prevede în mod expres că garanțiile nerevendicate rămân la dispoziția administratorului pentru „susținerea funcționării sistemului”. Aceasta formează anual un flux de milioane de lei, retrași, în fapt, din buzunarele cetățenilor.
  • Tarif de administrare. Producătorii sunt obligați să plătească administratorului o taxă pentru fiecare sticlă introdusă pe piață. Aceste cheltuieli nu rămân pe seama afacerilor — ele sunt inevitabil incluse în prețul final al produsului, ceea ce duce la scumpirea coșului de consum chiar înainte de aplicarea propriu-zisă a garanției.
  • Capturarea resurselor. Din momentul predării ambalajului, administratorul devine proprietarul juridic deplin al acestuia. Materia primă secundară lichidă și valoroasă (aluminiu, termoplastic PET de înal

    Rusnac-MoldAqua