În Moldova, protecția datelor cu caracter personal rămâne în continuare un subiect pe care mulți îl consideră secundar, deși consecințele unei astfel de neglijențe devin din ce în ce mai vizibile.
În timp ce unii comunică fără ezitare informații personale la telefon și pe mesageri, alții folosesc aceste date pentru înșelăciuni, comenzi online și încercări de a contracta credite pe numele altor persoane. Între timp, structurile de stat au acces la baze de date cu informații personale la o scară care, cu doar câțiva ani în urmă, ar fi părut de neimaginat. În Moldova se înregistrează anual peste o mie de plângeri privind divulgarea sau folosirea ilegală a datelor cu caracter personal, iar în 2025, doar Ministerul Afacerilor Interne a accesat sistemele informatice ale statului cu datele cetățenilor de aproape 33 de milioane de ori.
Experții atrag atenția asupra faptului că problema nu mai ține doar de escroci sau de scurgeri de informații: datele cu caracter personal devin din ce în ce mai des parte a deciziilor guvernamentale, politice și legislative. Despre acest lucru vorbește și Comisia de la Veneția a Consiliului Europei, care, analizând noile legi, a subliniat în repetate rânduri riscurile pentru viața privată. Toate acestea arată că, în Moldova, informațiile personale sînt tratate în continuare prea des ca un material de consum, dar nu ca o graniță care nu poate fi trecută fără motive serioase.
Când scurgerile de informații nu mai sînt o excepție
În era digitală, datele cu caracter personal au devenit o resursă la fel de sensibilă ca banii, documentele sau accesul la un cont bancar. Pentru o persoană obișnuită, neglijența în gestionarea acestora poate duce la întâlniri cu escroci, pierderi financiare sau achiziții efectuate pe numele său. Dar când este vorba de stat, miza este și mai mare: acesta are acces la volume uriașe de informații personale, ceea ce înseamnă că principala întrebare nu mai este doar cine și de ce folosește aceste date, dar și cât de bine acestea sînt protejate.
În Moldova, potrivit datelor autorității de supraveghere, anual sînt înregistrate peste o mie de sesizări legate de divulgarea sau prelucrarea ilegală a datelor cu caracter personal. Acest lucru arată că nu este vorba de cazuri izolate, dar de o vulnerabilitate cotidiană recurentă cu care se confruntă adesea oamenii obișnuiți.
Judecând după experiența anilor trecuți, o mare parte din aceste plângeri nu se referă la un singur tip de încălcare, dar la o serie întreagă de situații cotidiene în care datele cu caracter personal nu sînt protejate corespunzător sau sînt folosite în mod abuziv. Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a remarcat anterior că, de cele mai multe ori, prelucrarea ilegală avea loc în sectorul bancar, în domeniul sănătății și în cadrul organelor de drept. Adică nu este vorba doar de internetul tenebru sau de centrele de apeluri frauduloase, ci și de sectoare în care oamenii mizează, prin definiție, la un nivel ridicat de confidențialitate.
O categorie separată de plângeri are legătură cu supravegherea video. Pentru o persoană