Conferențiar universitar, doctor în drept și membră a Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, susține că Republica Moldova ar trebui să se concentreze pe identificarea unor resurse energetice ieftine și stabile, nu pe creșterea dependenței de sursele regenerabile, pe care le consideră vulnerabile la schimbările climatice și la factorii externi.
În cadrul emisiunii „Important” de la TVC21, a comentat datele prezentate de Ministerul Energiei, potrivit cărora peste 70% din energia consumată într-o anumită zi ar proveni din surse regenerabile, dintre care aproape 40% ar fi fost produsă în Republica Moldova.
„Sânt foarte sceptică la aceste cifre pe care le-au prezentat instituțiile statului, dacă ele sânt oficiale. Tot într-un raport al Consiliului Economic al Națiunilor Unite pentru Europa, în 2023, se prezenta cota de 10% de regenerabile la noi. Acum au crescut, da, ea crește, se dublează, sigur, dar asta nu este o soluție pe departe”, a declarat.
Potrivit acesteia, politicile verzi promovate la nivel european trebuie analizate critic, inclusiv prin prisma securității energetice.
„Subiectul meu de bază este dreptul mediului, analizez schimbările climatice. Teza de doctorat a fost în protecția juridică a ecosistemelor. Și dacă la început de cercetare eu tot mergeam după politicile acestea ale Uniunii Europene, la final de analiză mi-am dat seama că asta este o escrochere foarte frumoasă și interesantă. Și ca lector de dreptul mediului eu nu susțin politicile verzi care se impun asupra statelor la acest moment”, a afirmat.
Consideră că energia eoliană și solară creează vulnerabilități suplimentare pentru statele care își bazează sistemul energetic pe factorii climatici și pot afecta inclusiv ecosistemele și agricultura.
„Energie verde, panouri solare și eoliene, da? Eolienele, tu le pui pe terenuri agricole și ai pretenția că pe acele terenuri agricole să ai producție agricolă bună? Adică ai pretenția că acel gândăcel încă să stea acolo, câte vibrații sânt de la eolian, ca albinuțele să-ți bâzâie? Dar ele sânt foarte vulnerabile”, a declarat.
Consideră că energia eoliană și solară creează vulnerabilități suplimentare pentru statele care își bazează sistemul energetic pe factorii climatici.
„Țările care vor avea o dependență față de factorii climatici… cum tu, dintr-o parte, zici că noi avem schimbări climatice din ce în ce mai mari și soluția este ca sistemul nostru energetic să-l facem dependent de climă? Deci e un nonsens”, a declarat.
Potrivit ei, panourile solare pot fi utile la nivel individual sau instituțional, însă transformarea lor într-o strategie energetică de stat poate deveni riscantă.
„Dacă tu pui panouri solare pe o casă sau pe acoperișul unei primării, asta este foarte bine, pentru că instituția devine mai independentă de sistem. Dar dacă statul își bazează politica energetică pe panouri solare, atunci statul devine vulnerabil față de schimbările climatice și climă”, a afirmat.
A abordat și problema impactului ecologic al panourilor solare și a dificultăților de reciclare.
„Ele nu se reciclează așa cum se vorbește. Spune cine