Inhalarea unor compuși comuni în oraș a modificat rapid activitatea creierului uman.

Inhalarea unor compuși comuni în oraș a modificat rapid activitatea creierului uman.

Oamenii de știință știu deja că microparticulele inhalate din aer provoacă moartea a patru milioane de oameni anual și cauzează boli grave, care pot duce la dizabilități pe viață.

Dar un nou experiment pe un eșantion redus a arătat că atât aceștia, cât și alți compuși artificiali răspândiți în mediul urban influențează și funcționarea creierului, și anume rapid și chiar după o perioadă scurtă de inhalare. Mai mult, uneori acest efect poate fi chiar opus celui așteptat.

În lume există puțini factori externi care să afecteze oamenii mai puternic decât poluarea antropogenă a aerului. Având în vedere că a fost evaluat destul de detaliat doar numărul de decese cauzate de microparticule (patru milioane pe an), iar pentru alți compuși cifrele sunt mai puțin concrete, este dificil să excludem că, în total, poluarea atmosferică de toate tipurile ucide chiar mai mult decât frigul moderat (care provoacă 4,6 milioane de decese anual).

Mecanismul acestor decese este similar: atât frigul, cât și microparticulele din aer duc la creșterea vâscozității sângelui, a tensiunii arteriale și, în final, la formarea cheagurilor de sânge. Creșterea sarcinii asupra inimii și scăderea permeabilității vaselor duc la infarcturi și accidente vasculare cerebrale, care sunt de obicei atribuite stresului. Dar există și consecințe ale inhalării poluanților care nu duc la deces. De exemplu, utilizarea plitelor pe gaz, lemne și cărbune (nu electrice) crește semnificativ probabilitatea apariției artritei reumatoide, o boală invalidantă pe viață.

Autorii noului studiu publicat în NPJ Clean Air s-au concentrat pe alte consecințe non-letale ale poluării aerului – influența lor asupra funcționării creierului. Deoarece microparticulele de 2,5 micrometri și mai mici nu sunt reținute de căile respiratorii, ele pătrund direct în sânge, putând exercita un efect neurotoxic.

În cadrul experimentului pe un eșantion redus de 15 persoane, participanților li s-a cerut să inhaleze limonen (un parfum foarte răspândit în produse cosmetice), gaze de eșapament diesel, emisiile generate în timpul gătitului în bucătărie și fum de ardere a lemnului. Eșantionul redus este caracteristic experimentelor cu confort redus, deoarece este dificil să găsești voluntari bine plătiți pentru acestea.

Rezultatele expunerii au fost în mare parte neașteptate pentru cercetători. Viteza de re