.
Publicarea documentului intitulat „Abordări-cheie pentru reintegrarea graduală a regiunii transnistrene”, pe care actualul guvern l-a prezentat partenerilor europeni ca o viziune strategică pentru o soluționare, ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri.
O analiză mai atentă relevă, că abordarea propusă nu se aliniază suficient cu înțelegerea clasică a reintegrării ca proces de apropiere între părți și de căutare a unei soluții politice reciproc acceptabile. Dimpotrivă, documentul afișează o logică a acțiunii unilaterale, se concentrează nu pe dialog, ci pe schimbarea treptată a realității „din teren”.
Este oare viabilă această strategie, ce consecințe poate avea și poate oare cu adevărat duce la o soluționare durabilă – în acest articol, se examinează problema detaliat.
1. Schimbarea paradigmei strategice: de la dialog la administrare
Principala concluzie este renunțarea efectivă a Chișinăului la modelul clasic de negocieri și trecerea la o strategie de „reintegrare fără acord”.
Caracteristicile-cheie ale noii abordări:
– Guvernare hibridă: În loc să caute un consens politic, Chișinăul schimbă realitatea „de pe teren”, implementând legislația națională de facto prin pârghii economice și sociale.
– „Tehnicizarea” dialogului: Dialogul politic este înlocuit de interacțiunea tehnică în cadrul grupurilor de lucru și al formatului „1+1”.
– Ignorarea subiectivității Tiraspolului: Administrația regiunii este de fapt exclusă ca partener egal; dialogul se desfășoară sub forma explicării regulilor pe care Tiraspolul este obligat să le accepte pentru supraviețuirea economiei.
2. Integrarea economică: crearea unui „punct fără întoarcere”
Blocul economic reprezintă cel mai important instrument al strategiei. Obiectivul principal este acela de a face imposibilă viața în afara cadrului juridic și economic al Moldovei.
– Unificarea normelor: Din ianuarie 2024 a intrat în vigoare un nou Cod vamal, care a eliminat facilitățile fiscale pentru întreprinderile din . Acum acestea plătesc taxe către bugetul național al Moldovei.
– Dependența de UE: 71% din exporturile regiunii sunt direcționate în UE (în principal România, Polonia și Italia). Accesul la această piață este posibil numai prin înregistrarea și certificarea de către partea moldovenească.
– Legătura instituțională: La Agenția Serviciilor Publice din Republica Moldova sunt deja înregistrate 2478 de întreprinderi de pe malul stâng al Nistrului.
3. Integrare socială și „putere blândă”
Chișinăul propune punerea în aplicare a strategiei prin formarea unei „loialități paralele”, lucrând direct cu populația, ocolind elitele locale.
– Eliberarea pașapoartelor: La sfârșitul anului 2025, 356 833 de locuitori ai regiunii dețin documente de cetățean al Republicii Moldova. Aceasta