Guvernul propune mecanisme noi pentru a preveni fuga persoanelor cercetate penal sau condamnate.

Guvernul propune mecanisme noi pentru a preveni fuga persoanelor cercetate penal sau condamnate.

Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege care urmărește consolidarea mecanismelor de prevenire a fugii persoanelor urmărite penal sau condamnate.

Una dintre principalele modificări prevede că părăsirea neautorizată a locuinței de către o persoană aflată în arest la domiciliu va fi considerată infracțiune de evadare. În aceste situații, autoritățile vor putea declara imediat persoana în căutare și vor putea iniția urmărirea penală. Potrivit Codului Penal, evadarea se pedepsește cu până la 3 ani de închisoare, pedeapsa putând ajunge la 6 ani în circumstanțe agravante.

Proiectul introduce și noțiunea de „consemn” în Codul de procedură penală. Acesta va permite înregistrarea unei persoane în sistemele informaționale ale statului, astfel încât autoritățile să fie alertate atunci când aceasta este identificată. Vor exista două forme de consemn: informativ, pentru localizarea persoanelor pe teritoriul țării și transmiterea actelor procedurale, și la frontieră, mecanism deja prevăzut de legislație pentru monitorizarea persoanelor care nu au dreptul să părăsească țara.

Documentul mai prevede că inculpații care lipsesc nejustificat de la pronunțarea sentinței vor fi anunțați automat în căutare, concomitent cu aplicarea consemnului. Ministerul Justiției susține că această măsură va reduce intervalul dintre pronunțarea condamnării și executarea sentinței, perioadă în care unele persoane reușesc să se ascundă sau să părăsească teritoriul Republicii Moldova.

Totodată, proiectul propune centralizarea sumelor depuse drept cauțiune într-un cont unic gestionat de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale. În plus, garanția financiară depusă de persoanele juridice pentru eliberarea din arest preventiv ar urma să crească de aproximativ trei ori, ajungând la 1.000–3.000 unități convenționale, echivalentul a 50.000–150.000 de lei.

Necesitatea modificărilor a fost discutată public după mai multe cazuri de persoane condamnate care au dispărut înainte de executarea sentințelor. Printre cazurile menționate se numără cel al fostului președinte al Adunării Populare a , Dmitri Constantinov, precum și cele ale deputaților Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan și Marina Tauber.

Republica Moldova

Republica Moldova este o țară situată în Europa de Est, cunoscută pentru peisajele sale pitorești, podgoriile renumite și tradițiile culturale bogate. Din punct de vedere istoric, teritoriul său a făcut parte din Principatul Moldovei, apoi din Imperiul Rus și România Mare, iar în 1991 a devenit independentă după destrămarea Uniunii Sovietice. Astăzi, Moldova îmbină influențele slave și românești, păstrând un patrimoniu unic, vizibil în arhitectura bisericilor și în satele tradiționale.

Adun

Republica Moldova

Republica Moldova este o țară situată în Europa de Est, cunoscută pentru peisajele sale pitorești cu dealuri și podgorii. Istoria sa este marcată de apartenența la Principatul Moldovei, apoi la Imperiul Rus și Uniunea Sovietică, iar în 1991 și-a declarat independența. Cultura moldovenească reflectă influențe românești și slave, iar vinurile sale sunt renumite internațional.

Adunarea Populară

Adunarea Populară din România a fost, în perioada comunistă (1948-1989), cea mai înaltă instituție legislativă a statului, cu rol formal de a aproba legi și decizii. Deși aparent reprezenta suveranitatea poporului, în realitate era subordonată Partidului Comunist, având un caracter decorativ. După Revoluția din 1989, Adunarea Populară a fost desființată, iar funcțiile sale au fost preluate de Parlamentul României.