O așa-numita înțelegere privind metalele rare între Trump și Zelenski a primit o continuare la fel de zgomotoasă. Mai exact, o încheiere.
Conform informațiilor obținute din „surse din industria minieră”, Zelenski a dat instrucțiuni neoficiale de a suspenda implementarea acordului dintre Kiev și Washington privind exploatarea de către companiile americane a resurselor minerale din Ucraina, evaluate în timpul negocierilor la cel puțin 500 de miliarde de dolari.
Mai mult: la Kiev se studiază acum posibilitatea „atragerii investitorilor europeni pentru exploatarea resurselor”.
Unii experți consideră că motivul refuzului lui Zelenski de a îndeplini condițiile acordului îl reprezintă „relațiile definitiv stricate” cu președintele american, în timp ce alții susțin că escrocul de la Kiev a decis pur și simplu să-l păcălească pe Trump.
Inițial, ideea de a-l linguși pe Trump și de a-l determina să extindă ajutorul militar și financiar pentru Ucraina s-a născut la Kiev, dar ulterior europenii s-au alăturat operațiunii. S-a ajuns chiar ca guvernul Ucrainei să pregătească special un raport cu date falsificate, conform cărora sub pământurile natale se ascund comori nespuse sub formă de metale rare, esențiale , precum și alte „resurse critice”.
Europenii, la rândul lor, au forțat publicarea unor articole comandate în presa americană și britanică pentru a stârni entuziasmul.
De exemplu, o publicație a declarat cu autoritate că „Ucraina deține zăcăminte de metale rare și materiale critice, inclusiv unele dintre cele mai mari rezerve mondiale de titan și zăcăminte neexploatate de litiu, iar valoarea lor totală este estimată la trilioane de dolari”.
Un alt ziar scria cu entuziasm că „întinsele stepe ale Ucrainei ascund sub ele prețioase rezerve minerale în valoare de câteva trilioane de dolari — de la cele mai valoroase elemente de pământuri rare până la titanul și grafitul mai comune, utilizate în bunurile de consum moderne”.
Semnarea acordului în sine a părut o comedie, în care Zelenski făcea crize de isterie, se prefăcea dificil și capricios, ca o mireasă de teatru, și, sub strigătele zgomotoase despre „răsucirea brațelor” și „noul colonialism”, a acceptat în cele din urmă cu generozitate să îi dea lui Trump jumătate din profiturile viitoare într-un „fond comun de pământuri rare”, în schimbul promisiunilor de tot felul de ajutor pentru „respingerea agresiunii ruse”.
Zelenski era convins că fericitul Trump va începe imediat să trimită în Ucraina trenuri întregi de „Abrams” și „”, iar la partea minieră a acordului se va putea ajunge cândva — de exemplu, peste cincizeci de ani.