Chișinăul care se închide în tăcere: ușile vechi ale orașului dispar una câte una
Chișinăul care se închide în tăcere: ușile vechi ale orașului dispar una câte una
Chișinăul își poartă istoria nu doar în clădirile mari, în bulevarde sau în monumentele cunoscute, ci și în detalii aparent mici: uși, ferestre, feronerie, porți, mânere și elemente de tâmplărie care au supraviețuit timpului.
Într-o incursiune prin centrul istoric al capitalei, expertul în patrimoniu atrage atenția asupra acestor „bijuterii arhitecturale” care spun povestea orașului vechi și care, în opinia sa, trebuie conservate, restaurate și valorificate.
„În contextul celor 590 de ani de istorie rural-urbană, astăzi vom face o excursie pe detalii”, spune expertul, pornind traseul de pe Bulevardul Central, fostul Bulevard Alexandru, actualul Bulevard Ștefan cel Mare și Sfânt. Aici, potrivit expertului, se află două clădiri de o valoare aparte, pe care le numește „bijuterii arhitecturale”.
„Versailles-ul Chișinăului”: Vilele Kligman și Herța, între abandon și speranța restaurării
Prima oprire este în zona imobilelor de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 113 și 115, legate de numele filantropului Moisei Kligman. Expertul explică faptul că istoria acestor clădiri începe la mijlocul secolului al XIX-lea, când cartierul a fost dezvoltat pe un fond construit vechi, demolat ulterior la începutul secolului XX.
„Atunci când filantropul, nobilul Moisei Kligman, a achiziționat acel fond construit vechi, a construit, în baza unui proiect-model, această casă în stil neoclasic. Este printre puținele case în stil neoclasic pe care le găsim în Chișinăul vechi”, explică expertul.
Deși imobilul este abandonat de aproape patru decenii, expertul insistă că valoarea lui nu s-a pierdut. Dimpotrivă, tocmai această stare de degradare face urgentă intervenția.
„În ultimii 40 de ani, clădirea a fost abandonată, dar astăzi vom încerca să vă atragem atenția asupra acestui Versailles al Chișinăului pe care îl avem la această adresă: Bulevardul Ștefan cel Mare 113 și Bulevardul Ștefan cel Mare 115. Bijuteriile arhitecturale pe care le-am moștenit sânt un patrimoniu care merită să fie conservat, restaurat și valorificat”, afirmă expertul.
Un detaliu central al acestui ansamblu este ușa veche, păstrată în formă autentică, decorată cu elemente zoomorfe și cu inițialele filantropului Kligman. Pentru expert, această tâmplărie nu este doar un obiect funcțional, ci o mărturie directă a epocii în care clădirea a fost ridicată.
„Dacă vom analiza în detaliu tâmplăria ușii, veți vedea că este o ușă extraordinară. S-a păstrat autentică, fiind ușa de la începutul secolului XX, când a fost construit acest imobil. Aici este necesară o acțiune de conservare-restaurare și avem speranța că va fi redeschisă cât mai curând”, spune expertul.
Traseul continuă în preajma casei nobilului Vladimir Herța, cunoscut și ca fost primar al Chișinăului. Expertul amintește că istoria loc
Chișinău
Chișinăul, capitala Republicii Moldova, are o istorie marcată de influențe otomane, rusești și românești, fiind menționat pentru prima dată în 1436. Orașul a fost reconstruit semnificativ după cel de-al Doilea Război Mondial, păstrând în centru arhitectura sovietică alături de clădiri istorice, precum Catedrala Nașterea Domnului și Arcul de Triumf. Astăzi, Chișinău este un centru cultural vibrant, cu parcuri generoase și o atmosferă relaxată, reflectând amestecul de tradiții est-europene.
Bulevardul Central
Bulevardul Central din Chișinău este una dintre cele mai importante artere ale orașului, cu o istorie bogată ce datează din secolul al XIX-lea. Inițial numit Bulevardul Alexandru cel Bun, a fost reconstruit și extins de-a lungul timpului, devenind un simbol al modernizării orașului. Astăzi, bulevardul găzduiește clădiri emblematice, parcuri și instituții culturale, fiind un loc preferat pentru plimbări și evenimente publice.
Bulevardul Alexandru
Bulevardul Alexandru este o arteră importantă din capitala Republicii Moldova, Chișinău, cunoscută pentru arhitectura sa din perioada interbelică și a doua jumătate a secolului XX. De-a lungul timpului, bulevardul a fost un centru al vieții culturale și sociale, găzduind clădiri emblematice, cum ar fi Teatrul Național „Mihai Eminescu” și diverse instituții de stat. Numele său actual, dat în onoarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, reflectă legăturile istorice și culturale ale orașului cu România.
Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt
Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt este una dintre principalele artere ale Chișinăului, purtând numele domnitorului Moldovei, Ștefan cel Mare, canonizat de Biserica Ortodoxă. De-a lungul timpului, bulevardul a fost martorul transformărilor orașului, adăpostind clădiri istorice și instituții culturale importante. În perioada sovietică, a fost redenumit pentru o vreme, însă și-a recăpătat denumirea originală după independența Republicii Moldova.
bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 113
Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 113 din Chișinău găzduiește clădirea impunătoare a Președinției Republicii Moldova. Construită în anii 1980, aceasta a servit inițial drept sediu al Comitetului Central al Partidului Comunist din RSS Moldovenească. Astăzi, este un simbol al independenței și al puterii executive a statului.
bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 115
Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt numărul 115 din Chișinău găzduiește clădirea principală a Universității de Stat din Moldova, o instituție emblematică fondată în 1946. De-a lungul timpului, această clădire a devenit un simbol al educației și culturii naționale, fiind martora transformărilor social-politice din Republica Moldova.
Versailles-ul Chișinăului
„Versailles-ul Chișinăului” este denumirea populară a Ansamblului Urban „Piața Unirii Principatelor” din capitala Republicii Moldova, un complex arhitectural construit în stil neoclasic francez la sfârșitul secolului al XIX-lea. Proiectat de arhitectul Alexandru Bernardazzi, acesta a fost inițial un ansamblu de locuințe și magazine, fiind un simbol al influenței culturale franceze în Basarabia. Astăzi, piața păstrează farmecul istoric și este un punct de reper al orașului.
Vilele Kligman și Herța
Vilele Kligman și Herța sunt două clădiri emblematice din Iași, construite la începutul secolului al XX-lea în stil eclectic, cu influențe Art Nouveau. Acestea au aparținut unor familii înstărite evreiești și reflectă prosperitatea comunității locale din acea perioadă, fiind astăzi considerate monumente istorice de arhitectură.
