Cu cât oamenii se bazează mai mult pe răcirea locuințelor, cu atât susțin mai puțin măsurile globale menite să reducă căldura. Un nou studiu evidențiază un paradox climatic.
Cu cât oamenii folosesc mai des aparatele de aer condiționat pentru a se proteja de căldură, cu atât sunt mai puțin dispuși să susțină proiecte mari urbane care ar putea răcori străzile, de exemplu, plantarea copacilor, crearea zonelor umbrite sau utilizarea materialelor reflectorizante.
Specialiști de la Universitatea Tehnologică și de Design din Singapore și Singapore-ETH Centre au intervievat 967 de adulți din 416 locuințe și au comparat datele cu consumul de energie electrică și temperatura din diferite zone ale orașului. Principalele concluzii:
Autorii numesc acest fenomen „izolare comportamentală”. Protecția personală împotriva caniculei reduce senzația de urgență în privința soluțiilor climatice colective. Anterior, climatologii au anunțat că El Niño ar putea reveni în 2026 și ar face planeta și mai fierbinte.
Cercul vicios
Orașele se încălzesc din cauza schimbărilor climatice și a efectului „insulei de căldură” — betonul, asfaltul și construcțiile dense rețin căldura. Aparatele de aer condiționat salvează oamenii de supraîncălzire, dar în același timp:
Se formează un cerc vicios: cu cât orașul este mai fierbinte, cu atât sunt mai multe aparate de aer condiționat; cu cât sunt mai multe aparate, cu atât mai slabă este susținerea soluțiilor pe termen lung care ar putea răcori cartiere întregi. Urbaniștii știu de mult cum să reducă temperatura pe stradă: folosind umbra copacilor și a copertinelor, creând acoperișuri verzi și parcuri, instalând materiale reflectorizante pe drumuri și acoperișuri, folosind ventilația naturală între clădiri.
Astfel de măsuri funcționează pentru toți locuitorii, nu doar pentru cei care își permit un aparat de aer condiționat. Cercetătorii nu înde