În data de 17 iulie 2026, capitala Republicii Moldova va marca o frumoasă aniversare de 590 de ani de la prima atestare documentară din 17 iulie 1436. Cu acest prilej, în cadrul proiectului marca Noi.md „” redacția noastră prezintă materiale jurnalistice dedicate Chișinăului, istoriei și transformării acestuia de-a lungul vremii.
Gama variată de subiecte din cadrul proiectului conține reflecțiile unor personalități din diverse domenii: muzică, istorie, arhitectură, sport, care povestesc despre felul cum simt Chișinăul, cum îl văd în evoluție, dar și cum îl leagă de trecut. Totodată, geografia acestor articole este cu atât mai interesantă cu cât avem deosebita plăcere să înscriem în lista lor și interviuri realizate cu diplomații străini, ambasadori acreditați în Republica Moldova. Excelențele lor au răspuns cu multă deschidere invitației noastre de a discuta despre Chișinău prin prisma culturii lor, mentalității, dar și a primei lor impresii. Astăzi, discutăm cu Excelența sa, Yoram Elron, Ambasadorul Statului Israel în țara noastră.
Chișinăul are un farmec discret
– Care a fost prima impresie a Dumneavoastră, când ați ajuns la ?
Am ajuns la Chișinău la începutul lunii aprilie a anului trecut, chiar când primăvara își făcea primele apariții.
Se simțea în aer o stare de reînnoire, copacii începeau să înflorească, iar orașul părea viu într-un mod blând și primitor. Îmi amintesc că m-am simțit imediat înviorat, ca și cum natura însăși ar fi pregătit o primire caldă.
Ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost abundența spațiilor verzi. Parcurile, lacurile și zonele larg deschise păreau niște sanctuare naturale integrate în structura orașului — adevărați „plămâni” care oferă calm și prospețime în mijlocul vieții urbane.
Per ansamblu, atmosfera a fost surprinzător de relaxată și plăcută pentru o capitală. Chișinăul are un farmec discret care face ușoară acomodarea și te ajută să te simți în largul tău aproape instantaneu.
-Ce știați despre capitala noastră înainte de a veni aici?
Înainte de a veni la Chișinău, cunoștințele mele despre oraș erau formate, în principal, de istoria sa evreiască. Știam că, la sfârșitul secolului al XIX-lea, evreii reprezentau o parte semnificativă a populației orașului, estimată, în general, la aproximativ jumătate din total.
De asemenea, este bine cunoscut faptul că Chișinăul a fost cândva casa unei comunități evreiești vibrante și prospere. În plus, eram foarte familiarizat cu tragicele evenimente ale pogromului de la Chișinău din 1903, care au lăsat o amprentă profundă asupra memoriei colective și istoriei evreiești, precum și cu evenimentele tragice petrecute aici în timpul Holocaustului, cea mai întunecată perioadă din istoria omenirii. Această moștenire istorică dureroasă