La Strasbourg a fost constatată o evoluție îngrijorătoare: după câțiva ani de relativă stabilizare, în 2025 Moldova a înregistrat o deteriorare bruscă a indicatorilor privind executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Numărul de cazuri noi, supuse controlului Comitetului de Miniștri, a crescut cu aproape 130%, iar numărul total de hotărâri neexecutate a ajuns la 177. Aceste date sânt cuprinse într-un raport recent al Consiliului Europei, publicat săptămâna trecută, care a devenit unul dintre cele mai critice din ultimul deceniu – pentru prima dată în șapte ani se înregistrează o creștere concomitentă atât a numărului de cazuri noi, cât și a numărului total de hotărâri neexecutate. După cum remarcă experții, nu este vorba doar de statistici, dar de un semnal că problemele sistemice ale justiției moldovenești continuă să se acumuleze, în ciuda declarațiilor privind reformele desfășurate.
Consiliul Europei subliniază în mod direct: fără schimbări decisive, Moldova riscă să rămână în grupul țărilor din Europa de Est care nu își respectă angajamentele asumate. Țara a revenit în „topul negativ” și ocupă locul patru printre cele mai slabe țări în ceea ce privește punerea în aplicare a hotărârilor CEDO, după Azerbaidjan, Rusia și Ucraina. La începutul anului 2026, „coada” generală la CEDO împotriva Moldovei, de asemenea, crește: cetățenii se adresează la Strasbourg de trei ori mai des decât media europeană.
Republica Moldova a ratificat Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în 1997. Din acel moment, Curtea de la Strasbourg a devenit instanța supremă pentru cetățenii care nu găsesc protecție în instanțele naționale. Cu toate acestea, obligațiile prevăzute de Convenție nu se încheie odată cu pronunțarea hotărârii: statul este obligat nu numai să plătească o despăgubire corectă, ci și să adopte măsuri generale care să prevină repetarea încălcărilor. Anume acest lucru este monitorizat de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei în cadrul procedurii de supraveghere. În aproape trei decenii, Moldova așa și nu a elaborat un mecanism durabil de implementare – fiecare nou raport al CE constată aceleași lacune structurale ca și precedentul.
În cazul neîndeplinirii sistematice a obligațiilor, consecințele pot fi multiple. În primul rând, financiare: CEDO acordă despăgubiri pe care Moldova le-a plătit deja în valoare totală de zeci de milioane de euro. Numai în 2025, noile despăgubiri s-au ridicat la 421.000 de euro, iar volumul total al plăților de la momentul ratificării este estimat între 23 și 25 de milioane de euro – bani ai contribuabililor care ar fi putut fi folosiți pentru reforma sistemului judiciar.
În al doilea rând, consecințe de reputație: o țară cu un număr mare de hotărâri neexecutate este percepută ca un stat cu o slăbiciune „cronică” a justiției.
În al treilea rând, consecințe politice: în contextul cursului declarat de autorități către